Încă mai sper că medicul de familie a făcut mişto de mine când mi-a spus că am vărsat de vânt… sau că s-a înşelat şi de fapt e o toxiinfecţie alimentară. Cică o să-mi iasă bube şi în cap. Ce naiba să mai spun… numai gândul că trebuie să stau două săptămâni închisă în casă mă termină. Şi acum realizez că am făcut oreion doar în partea dreaptă, deci cine ştie de ce surpriză plăcută o să mai am parte… eventual pe la 50 de ani aşa!

Ieri mă plângeam de oboseală cronică şi stare generală proastă şi prietenii mă sfătuiau să o las mai uşor cu proiectele, că le povesteam că nu mai pot să dorm noaptea că visez administrare de site-uri, editări HTML, articole şi răspunsuri la mailuri. Ei bine, se pare că era de la varicela mă’sii. Şi acum că trebuie să stau acasă chiar că numai de proiecte o să mă ocup. Să vezi acum coşmaruri cu pagini care nu merg şi diacritice lipsă :))

Băi şi zău, nu-mi vine să cred că am vărsat de vânt… Citeşte mai mult »

Anunţ şi aici, că nu se ştie niciodată de unde sare voluntarul :)

Se face că acum câteva săptămâni am dat drumul înscrierilor pentru „cartatori” şi ”coordonatori locali”. Evident nu s-a înghesuit lumea :)) Dar zău că mă aşteptam să îşi dorească să fie ”capitani de judeţ”. Din păcate sunt 4 judeţe în care nu s-a înscris nimeni pentru organizare locală şi alte câteva cu câte un singur viteaz. Citeşte mai mult »

…pentru că #matasari17 este locul unde #lecturiurbane şi #draduta se întâlnesc. :)

Şi pentru că acolo sufletul chiar dă pe dinafară ;) de mulţi ce sunt oamenii frumoşi şi zâmbetele pe care le poartă.

Melancolie, dor, iubire… poate si regrete. Nu am reuşit să separ sentimentele între ele. Ştiu doar că am simţit emoţia în tot corpul. Sunt acele momente în care simţi cu adevărat că trăieşti.
E plăcut să ştii că există persoane care îşi amintesc de tine mai mult decât reuşeşti tu să o faci. Nu ştiu dacă visând la anii de liceu m-aş fi numit ”o blondă plină de muză”. Am şi uitat că am fost odată, demult, blondă. Dar nu o să uit niciodată că am fost acolo. Acolo, în lumea plină de curaj, ambiţie şi entuziasm pe care am creat-o cu alţi doi ”copii”. Laura şi Mihai. File de poveste. Citeşte mai mult »

Din nou aici, pe aceasta pagina, dupa ceva vreme.

Am neglijat acest blog si mi-am neglijat multe ganduri ce se doreau trecute pe ecran, dar vreau acum sa incep sa scriu din nou. Aici.

N-am neglijat fara motiv. As vrea sa spun ca am calatorit prea mult si nu am mai avut timp, ca m-am imbratisat cu marea in toata aceasta perioada, dar de ce sa mint?
Am lucrat la un nou proiect. Tot blog, dar altfel.

Daca sunteti curiosi: www.apprentice.ro

ps: am calatorit zilele trecute cu un autobuz cu aer conditionat!

…si calatorii tineau geamurile deshise.

Glad to be back.